Maica Domnului in straie romanesti

icoana-prunc

Posted in Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului | Scrie un comentariu

Maica Domnului in drum spre Sfanta Elisabeta

a0002

http://tainacasatoriei.wordpress.com/2014/09/02/maica-domnului-in-drum-spre-sfanta-elisabeta/

Posted in Cuvinte despre Maica Domnului ale Sfintilor Parinti | Scrie un comentariu

Acatistul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (Intrarea Maicii Domnului in biserica – 21 noiembrie)

intrarea-n-biseric-a-maicii-domnului

Acatistul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului

(Intrarea Maicii Domnului in biserica – 21 noiembrie)

Dupa obisnuitul inceput se zic:

Condacele si Icoasele

 

Condacul 1:

 

Pe cea mai aleasa din toate, neamurile, pe Sfanta Prunca care se aduce astazi de Sfintii sai Parinti in Biserica Domnului si se aseaza in Sfanta Sfintelor, spre salasluirea Imparatului tuturor, cu cantari de lauda si cu multime de faclii sa o intampinam. Iar tu care ai milostivire nemarginita, slobozeste-ne din toate nevoile pe noi care iti cantam: Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

 

Icosul 1:

 

Ingerii lui Dumnezeu o inconjoara cu credinta, iar credinciosii o fericesc pururi si cu bucurie canta laudele acestea: Bucura-te, Sfanta Prunca, care astazi esti adusa in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, ca Sfintii tai Parinti astazi iau roada fagaduintei;

Bucura-te, ca ai fost binecuvantata de marele arhiereu Zaharia;

Bucura-te, ca el te-a asezat in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, ca Sfantul Zaharia aparand cinstea ta, de evrei a fost omorat;

Bucura-te, jertfa bineprimita de Dumnezeu

Bucura-te, ca in Sfanta Sfintelor se pregateste azi salasluirea ta;

Bucura-te, ca- tu incepi mantuirea noastra;

Bucura-te, ca de fecioare de varsta ta ai fost petrecuta;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

 

Condacul al 2-lea:

 

Veniti cetele crestinesti sa ne adunam la Sfanta Prunca, care lasand toate bucuriile din lume, se duce ca o jertfa in Biserica Domnului de catre Sfintii sai Parinti, pentru mantuirea noastra, si ca o multumire sa o cinstim cu cantari praznuind duhovniceste, iar lui Dumnezeu sa-i cantam: Aliluia!

 

Icosul al 2-lea:

 

In varsta de trei ani fiind Sfanta Prunca, iar mai tarziu Nascatoare de Dumnezeu i s-a adus Domnului, implinind fagaduinta Parintilor sai, si marele arhiereu Zaharia o primeste si o aseaza in Sfanta Sfintelor, pentru a noastra mantuire; pentru aceasta sa-i cantam:

Bucura-te, ca de fecioare cu faclii ai fost adusa,

Bucura-te, vasul ce! sfintit;

Bucura-te, biserica imparatului tuturor;

Bucura-te, fecioara de Dumnezeu aleasa:

Bucura-te, ca David mai inainte a proorocit despre Intrarea ta in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, paine cuvantatoare;

Bucura-te, camara Cuvantului lui Dumnezeu:

Bucura-te, ca ai fost hranita de Ingeri;

Bucura-te, ca ai fost aleasa de Dumnezeu pentru a fi Maica a Sa;

Bucura-te, cortul lui Dumnezeu;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara.

 

Condacul al 3-!ea:

 

David Proorocul te-a laudat de demult, Fiica a lui Dumnezeu numindu-te; iar tu nascand Prunc pe Hristos Domnul nostru, l-ai hranit cu lapte, ca o Maica Sfanta a Lui. Pentru aceasta mare taina esti adusa in Biserica Domnului si asezata in Sfanta Sfintelor, unde, neincetat ai cantat: Aliluia!

 

Icosul al 3-lea:

 

Ana cea neprihanita s-a bucurat ca implinind fagaduinta sa, aduce pe ceea ce s-a nascut din fagaduinta lui Dumnezeu, ca dar de mare pret, si Ioachim praznuieste luminat, iar noi te fericim, Sfanta Prunca, cu aceasta jertfa de cantare:

Bucura-te, singura binecuvantata intre-femei;

Bucura-te, propovaduirea proorocilor;

Bucura-te, slava. Apostolilor;

Bucura-te, lauda mucenicilor;

Bucura-te, innoirea lumii;

Bucura-te, impacarea lui Dumnezeu;

Bucura-te, scaunul Stapanului;

Bucura-te, salasluirea luminata a Mantuitorului;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara:

Condacul al 4 lea:

 

Impodobita de  nunta se arata astazi Biserica, frumoasa camara, primind pe camara cea insufletita a lui Dumnezeu, pe cea curata si fara de prihana si mai luminata decat toata faptura, petrecand copilaria sa in Sfanta Sfintelor, si cu ingerii impreuna cantand: Aliluia!

 

Icosul al 4-lea:

 

Salta astazi toate ostirile ingeresti si multimea crestinilor, inaintea fetei tale, Preacurata Prunca, purtatorii de faclii alearga impreuna cantand si graind acestea:

Bucura-te, usa dinspre rasarituri;

Bucura-te, Sfanta Prunca, primita in Biserica cu mare cinste;

Bucura-te, usa Domnului;

Bucura-te, vistierie preacurata a intelepciunii;

Bucura-te, Izvorul darului;

Bucura-te, mielusea curata;

Bucura-te, porumbita neintinata;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

 

Condacul al 5-!ea:

 

Mieluseaua lui Dumnezeu, curata, porumbita neintinata, cortul lui Dumnezeu cel neincapator, sfintenia slavei, praznuind petrecerea ta, Sfanta Prunca, intru cele ce nimenea nu intra, astazi ne veselim cu fecioarele, care cu faclii aprinse te-au petrecut in Sfanta Sfintelor unde cu bucurie cantai: Aliluia!

 

Icosul al 5-lea:

 

Pe cea de trei ani cu trupul si de multi ani proorocita, pe cea, mai desfatata decat cerurile si mai inalta decat puterile cele de sus, cu cantari sa o laudam pe Dumnezeiasca Prunca:

Bucura-te, solitoarea mantuirii noastre;

Bucura-te, cea inconjurata de ingeri;

Bucura-te, cea cinstita de oamenii credinciosi;

Bucura-te, liman cu buna liniste;

Bucura-te, zid nesurpat;

Bucura-te, Maica luminii:

Bucura-te, mai inainte randuita a fi Maica lui Dumnezeu;

Bucura-te, Prunca cu trupul;

Bucura-te, desavarsita cu sufletul;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara.

 

Condacul al 6-lea:

 

Pe tine te-au propovaduit proorocii mai inainte, numindu-te sicriu sfintit, cadelnita de aur, sfesnic, masa, scara si turn, mielusea curata, camara neintinata; iar noi, ca pe un cort de Dumnezeu incapator, care ne-a mantuit pe noi, cantand strigam: Aliluia!

 

Icosul al 6-lea

 

Pe usa cea neumblata, casa lui Dumnezeu primind-o, astazi a incetat umbra legii, caci s-a aratat darul si adevarul, muntele ce! umbrit pe care mai inainte l-a vazut Avacum si a vestit pe Ceea ce a intrat inauntrul celor neumblate ale Bisericii, pentru care ii cantam:

Bucura-te, cea plina de lumina;

Bucura-te, mangaierea noastra in necaz;

Bucura-te, doctorul tuturor bolilor;

Bucura-te, sfaramarea mortii,

Bucura-te, rau de viata nedesertat;

Bucura-te, carte pecetluita cu Duhul;

Bucura-te, camara cea insufletita a lui Hristos Domnul;

Bucura-te, locul bucuriei;

Bucura-te, ca ai stricat blestemul Evei;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

 

Condacul al 7-lea:

 

Tot pamantul vede astazi lucruri straine si preamarite, cum Prunca fiind, asezata in Sfanta Sfintelor, primeste hrana de la ingeri, purtand chipul randuielii impreuna canta totdeauna: Aliluia!

 

Icosul al 7-lea:

 

Preaslavita sfintenie, sfintita daruire, astazi Preasfanta Prunca, punandu-se in Biserica lui Hristos, imparatul atoate, se pazeste a fi locas luminat celui ce a ales-o, pentru frumusetea-sufletului ei curat; iar noi cantam acestea:

Bucura-te, mantuirea noastra;

Bucura-te, bucuria robilor tai;

Bucura-te, chemarea noastra;

Bucura-te, Ceea ce ai nascut pe Imparatul tuturor;

Bucura-te, camara curatiei;

Bucura-te, crin cu dulce miros;

Bucura-te, mirul cel de mult pret;

Bucura-te, tamaie cu buna mireasma;

Bucura-te, ca intorci intristarile noastre in bucurie;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara.

 

Condacul al 8-lea:

 

Astazi ai stralucit in casa Domnului ca un sfesnic luminos, Sfanta Prunca, si ne luminezi cu cinstitele tale daruri ale milelor si minunilor tale, ca ele sunt mai presus de minte, straina este nasterea ta, strain este chipul nasterii tale, straine si preaslavite sunt toate ale taie, pentru care cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 8-lea:

 

Cela ce poarta toate cu cuvantul a auzit rugaciunea dreptilor si starpiciunea a dezlegat-o, ca un indurat, si le-a daruit pricina bucuriei locuinta Harului, intru care sunt puse vistieriile tainelor, pentru care si noi cu multumita ii cantam:

Bucura-te, holda nearata;

Bucura-te, spic Dumnezeiesc;

Bucura-te, izvor nedesertat al apei celei vii;

Bucura-te, mieluseaua care ai nascut pe Mieluselul lui Dumnezeu;

Bucura-te, curatitoarea cea calda;

Bucura-te, luceafarul diminetii;

Bucura-te, ca ai purtat pe Soarele Hristos;

Bucura-te, locasul luminii;

Bucura-te, ca ai stricat intunericul;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

Condacul al 9 lea:

 

Pe tine, steaua cea imparateasca, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde te-ai impartasit dulcetii celei nesfarsite si ia cele mai bune ai trecut, vazand in Fiul implinirea celor mai inainte zise; pentru acesta noi, cantand acest mare praznic, cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 34-lea;

 

Astazi ne-a stralucit primavara vesela, luminand sufletele noastre, gandul si mintea, cu darul praznuirii Intrarii in Biserica a Sfintei Prunce, pentru un trai sfant, pregatindu-se a fi salas Imparatului Celui Ceresc, pentru aceasta primeste de la noi aceste laude:

Bucura-te, usa prin care a trecut Cuvantul;

Bucura-te, ca ai sfaramat usile iadului;

Bucura-te, ca ai alungat pe diavolii cei intunecati;

Bucura-te, cea cu totul laudata;

Bucura-te, curatirea lumii;

Bucura-te, scara care inalti pe cei de pe pamant la cer;

Bucura-te, pod care treci de la moarte la viata;

Bucura-te, ca fara de osteneala ai purtat in pantecele tau, pe Cel ce poarta toate;

Bucura-te, ca ai nascut pe datatorul legii;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

 

Condacul al 10-lea:

 

Daruri aduc azi cerul si pamantul Preasfintei Prunce, cetele ingeresti, multimea crestinilor si toata suflarea, caci legea a trecut ca umbra si razele Darului au stralucit, Intrand in Biserica Sfanta Prunca, pentru a slavi pe Dumnezeu cu viata sfanta si cu cantare ingereasca: Aliluia!

 

Icosul al 10-lea:

 

In Biserica aducand Ana pe Ceea ce avea sa fie casa Domnului, strigand, graia: „Prunca cea data mie de la Dumnezeu o aduc in Biserica Ziditorului, primeste-o, Sfinte Zaharia, si o aseaza unde o va primi .Dumnezeu si sa fie spre salasluirea Mantuitorului”. Iar noi minunandu-ne de acestea cantam asa:

Bucura-te, pazitoarea robilor tai;

Bucura-te, sfintita scapare a pacatosilor;

Bucura-te, minunarea oamenilor;

Bucura-te, bucuria ingerilor;

Bucura-te, grabnic ajutatoare a celor ce se roaga tie;

Bucura-te, adancul cel nemasurat;

Bucura-te, chemarea proorocilor,

Bucura-te, podoaba Apostolilor;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara,

 

Condacul al 11-lea:

 

„Roaba Domnului am fost eu”, a spus Sfanta Ana, Sfantului Zaharia chemandu-L pe Dumnezeu cu credinta in post si in rugaciune ca sa iau rodul durerii mele si dupa nastere sa o aduc Celui ce mi-a dat-o. Pentru aceasta ma veselesc astazi, implinind fagaduinta mea, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 11-lea:

 

Veseliti-va astazi luminat, Sfintilor Parinti ai Preacuratei Prunce, pe care o aduceti jertfa sfanta, caci a fost data voua din fagaduinta, pentru curatia vietii voastre pe pamant, cea plina de fapte bune, din care s-a nascut Mantuitorul nostru, care si-a ales-o cort insufletit, caruia ii cantam:

Bucura-te, intarirea Mucenicilor;

Bucura-te, scapare si linistea robilor tai;

Bucura-te, ca prin tine mostenim viata cea vesnica;

Bucura-te, ca ne imbraci cu haina nestricaciunii;

Bucura-te, ca prin tine am vazut lumina;

Bucura-te, ca ne ridici de la intuneric la lumina;

Bucura-te, ca ne ajuti a nu iubi desfatarile pamantesti;

Bucura-te, cea pururea binecuvantata de robii tai;

Bucura-te, stea neapusa;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

 

Condacul al 12-lea:

 

Prin Harul dat tie de la Dumnezeu. Sfanta Prunca, te-ai facut usa de mantuire, munte intelegator, scara insufletita, pe care proorocii te-au vestit de demult. Apostolii te-au propovaduit, Mucenicii te-au marturisit, cuviosii te-au slavit, ingerii si pamantenii slavoslovesc inaintea lui Dumnezeu pentru tine, cantand: Aliluia!

 

Icosul al 12-lea:

 

In Biserica te-au adus pe tine, dumnezeiasca Fiica, batranii tai parinti, cei ce te-au nascut, ca pe o jertfa curata si strain lucru, te salasluiesti intru cele neumblate, ca mai inainte sa gatesti locas lui Dumnezeu-Cuvantul, caruia inchinandu-ne, strigam tie: Bucura-te, ca ai nascut pe Cel Milostiv;

Bucura-te, ca ne-ai adus pe Soarele cel Mare;

Bucura-te, ca ai deschis raiul cel inchis;

Bucura-te, lauda Cuviosilor;

Bucura-te, cununa Mucenicilor;

Bucura-te, podoaba dreptilor;

Bucura-te, mantuirea credinciosilor;

Bucura-te, vasul mirului celui dumnezeiesc;

Bucura-te, folositoarea lumii;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea fecioara.

 

Condacul al 13-lea:

 

O, cea mai cinstita si mai sfanta decat toti sfintii, dumnezeiasca Prunca, Fecioara si Maica Dumnezeului celui de sus, in ziua Intrarii tale in Sfanta Sfintelor, pe care o praznuim astazi cinstindu-te, primeste acest dar al nostru si ne izbaveste pe noi din toate nevoile, necazurile si primejdiile si ne invredniceste Imparatiei celei Ceresti, ca in totdeauna cu multumire sa cantam: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.

Apoi se zice Icosul 1: Ingerii Iui Dumnezeu… si

Condacul 1: Pe cea mai aleasa…

sursa :crestinortodox.ro

 

Posted in Acatistele Maicii Domnului | Scrie un comentariu

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului-21 septembrie

Intrarea-Maicii-Domnului-Biserica-5

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului-21 septembrie

Praznicul Vovideniei: lumină, bucurie, aleasă trăire! Primul popas duhovnicesc al perioadei de ajunare pe care o traversăm îl reprezintă sărbătoarea de pe 21 noiembrie, dedicată Fecioarei Maria, o călăuză luminoasă în Postul Crăciunului, dar, în acelaşi timp, un stăruitor îndemn la creșterea, la educarea pruncilor în credința sfântă a Bisericii noastre dreptmăritoare, la normalitatea și necesitatea familiarizării copiilor cu Dumnezeu.

Totuși, pe lângă lumina sărbătorii, praznicul de la sfârșitul toamnei închinat Născătoarei de Dumnezeu conține destule aspecte mai puțin cunoscute. V-aţi întrebat vreodată dacă Sfinților Ioachim și Ana le-a venit ușor să se despartă de unica și dorita lor fiică? Frumusețea, nevinovăția, năzbâtiile pruncului se vădesc mai clar după doi ani, dar tocmai în această perioadă ei au trebuit să renunțe la satisfacția de a-și vedea copila crescând în căminul lor pentru a o duce la Templu. Au pus însă împlinirea făgăduinței faţă de Dumnezeu mai presus de propria fericire. Tind să cred, omenește gândind, că îndeosebi Ana, ca orice mamă, a suferit. Nu târziu, suferința i s-a transformat în bucurie, căci Duhul Sfânt le-a luminat rosturile șederii în locaşul dumnezeiesc a binecuvântatei lor plămade, Maria.

Chiar așa: ce căuta o copilă de doar trei ani la Templu? Știm din viața Preasfintei Fecioare că părinții ei au ajuns la o vârstă înaintată fără a dobândi urmaşi. După multe lacrimi însoţite de rugăciuni stăruitoare, Dumnezeu S-a milostivit asupra încercatei familii, iar Ana a zămislit-o pe Maria. Înainte de a se petrece minunea, cei doi au făgăduit că, de le va fi auzită și împlinită dorința, vor închina Domnului copilul, ducându-l, după tradiție, la Templul din Ierusalim.

Potrivit istoricilor, locașul de cult avea alături un fel de anexe cu vreo nouăzeci de camere, dispuse pe trei nivele. O latură a clădirii o ocupau copilele aduse spre slujba lui Dumnezeu, până la vârsta când deveneau capabile să-și întemeieze o familie. În palierul următor locuiau văduvele şi fecioarele vârstnice care îngrijeau de Casa Domnului, făgăduind a-și păzi curăția până la sfârșitul vieții, iar în altă parte a dependințelor trăiau sacerdoţii și erau cazaţi pelerinii. Fecioarelor vârstnice li se încredinţase instruirea celor tinere: le învățau să se roage, să citească dumnezeieștile Scripturi, deprinzându-le, de asemenea, cu rucodelii, adică lucrul mâinilor: confecționarea ori împodobirea veșmintelor.

Dar oare doar pentru aceste pricini Maria a părăsit casa tatălui ei, schimbând-o cu cea a Tatălui Ceresc? Preabuna sa mamă ar fi educat-o mai bine ca nimeni altcineva, căci a dorit-o nespus, a purtat-o în pântece, a alăptat-o, i-a vegheat somnul și fiecare suflare. Prezența micuței în Templu ascundea, în realitate, o altă menire, nespus de înaltă, înțeleasă duhovnicește de bătrânii ei părinți, prin inspirație divină. Altfel nu putem pătrunde cu mintea adânca taină: de ce și-au încredinţat odorul unor străini? Care dintre mame s-ar hazarda să-și lase odrasla preaiubită, la doar trei anișori, într-o mănăstire, să fie crescută de niște maici? Nu încape vorbă că monahiile nu ar izbuti să îndeplinească o astfel de slujire (unele chiar lucrează în orfelinate ori azile, cu deplină dragoste), ci ne referim aici la destoinicia mamei capabile de o atare jertfă. Totuși Ana a avut tăria s-o facă. De ce? Duhul Sfânt a lămurit-o pe ea, dar și pe noi: Fecioara Maria trebuia adusă ca să stea în Casa Domnului, deoarece atât Templul din Vechiul Testament, cât şi Maica Domnului înfăţişează taina întrupării Mântuitorului Hristos. Templul din Ierusalim reprezenta imaginea zidită a venirii Izbăvitorului în lumea pământeană, fapt învederat de cuvintele Domnului, rostite înainte de moartea Sa pe Cruce: „dărâmaţi acest templu şi eu în trei zile îl voi rezidi”, prin care nu se referea la templu ca zidire, ci la trupul Său. Aşadar, relaţia tainică dintre templu, ca spaţiu al șederii lui Dumnezeu pe pământ, şi trupul lui Hristos luat din umanitate este mijlocită de Maica Domnului. De aceea, la Crăciun, nu vom vorbi de întruparea Mântuitorului fără a aminti întâi de templul Vechiului Legământ ca de o prefigurare a înomenirii lui Hristos. De ce Fecioara Maria a trebuit să intre în Templu? Se cerea ca ea să fie iniţiată în taina Sfintei Sfintelor, deoarece, nu peste mult timp, ea însăşi va deveni „biserică vie” a prezenţei lui Dumnezeu în lume. Din ea Hristos, Cel veșnic de zile, a împrumutat trup omenesc. Aceasta este cea mai evidentă legătură dintre Templu şi Naşterea lui Hristos, pe care o vom prăznui la sfârşitul postului. Cu toții așteptăm Crăciunul cu emoție, cu nerăbdare, cu bucurie. Din păcate, sărbătoarea tinde să se transforme într-o „jubilare” a consumismului, a plăcerii, într-o celebrare dezbrăcată de sacru. Tocmai de aceea praznicul Vovideniei ne atrage atenția că nu ne vom putea bucura cu adevărat, că nu vom simți prezența Sfântului Prunc Dumnezeiesc în peștera sufletelor noastre, dacă nu ne vom pregăti stăruitor pentru minunata și emoționanta întâlnire prin post, rugăciune, printr-o cercetare mai atentă a Bisericii.

Așa cum spuneam la început, praznicul Vovideniei ne arată încă un lucru: normalitatea și necesitatea familiarizării copiilor cu Dumnezeu. Numeroşi dușmani ai Ortodoxiei își ridică amenințător vocile împotriva prezenței orei de religie în școală, invocând pretexte dintre cele mai bezmetice, ba uneori chiar amuzante. Avem însă în viața pruncei Maria modelul unei creșteri frumoase, al unei educații alese în și prin Biserică. Raportat la zilele noastre, sunt de părere că prin fiecare oră de religie copiii îi urmează Mariei: se apropie de Biserică, intră în ea, devin familiari cu noțiunile elementare de credință, realizându-se astfel o întâlnire, o împrietenire a lor cu Dumnezeu, care va avea urmări pentru întreaga existență: deprinderile bune, formate în copilărie, rămân adeseori valabile în tot restul vieţii. Religia în școli nu reprezintă un simplu obiect de studiu, ea nu doar informează, ci îndeosebi formează. Da!, îi educă pe copii să trăiască frumos și curat aici, în această lume, pregătindu-i totodată să devină cetățeni ai Împărăției Cerurilor.

Posted in Cuvinte despre Maica Domnului ale Sfintilor Parinti | Un comentariu

Icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați” este prăznuită pe 19 noiembrie.

icoana_maicii_domnului_mangaierea_celor_necajiti_si_intristati

Icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați”

Icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați” este prăznuită pe 19 noiembrie.

Icoana Maicii Domnului cunoscută ca „Mângâierea celor necăjiți și întristați” este un triptic cu balamale ce datează din secolul al XVII-lea. Conform tradiției această icoană a aparținut Sfântului Patriarh Atanasie al Constantinopolului.

Sfântul și-a petrecut întreaga viață luptând pentru apărarea ortodoxiei, împotriva turcilor și iezuiților. Din ascultare el a luat de mai multe ori crucea, slujind ca Patriarh al Constantinopolului. În 1634, după ce a fost ales de sărbătoarea Bunei Vestiri a Maicii Domnului, a ocupat tronul patriarhal pentru doar patruzeci de zile, iar în 1652, pentru doar o jumătate de lună. După cea de-a treia plecare de pe tronul patriarhal, vlădica Atanasie s-a retras în Moldova, unde a găsit sprijin la curtea evlaviosului domnitor Vasile Lupu (1634-1653), care l-a trimis la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Galaţi.

În anul 1653, patriarhul a plecat în Rusia pentru a strânge ajutoare pentru creștinii ce se aflau sub ocupație otomană. Aici, el a primit însemnate daruri de la Țarul Alexei Mihailovici (1645-1676) şi de la patriarhul Nicon (1652-1666).

În toate călătoriile sale, dar și în perioadele de retragere, inclusiv pe timpul șederii în Muntele Athos, vlădica a avut această icoană a Maicii Domnului cu el. Prin urmare, 1653 poate fi considerat anul în care prima icoană a Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați” a ajuns în Rusia.

În 1654, Sfântul Ierarh Atanasie a plecat din Moscova spre „patria” sa. La întoarcere a rămas în cetatea Lubnî (din Ucraina), unde s-a aşezat la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Mgarsk.

Cunoscându-şi mai dinainte vremea sfârşitului, Sfântul Atanasie a alcătuit un testament prin care a împărţit darurile primite de la ţar mai multor mănăstiri şi biserici din Moldova, din Sfântul Munte Athos şi din Muntele Sinai. A rânduit de asemenea a se aduce daruri şi la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Galaţi.

Sfântul Atanasie a adormit în Domnul la 5 aprilie 1654, a treia zi de Paşti, ținând Sfânta Evanghelie în mâini. În conformitate cu practica înmormântării patriarhilor răsăriteni, Atanasie a fost înmormântat în biserica Mănăstirii din Mgarsk, așezat pe jilț, ținând în mână cârja. Opt ani mai târziu, când în urma unei vedenii minunate s-a deschis mormântul, cei prezenți au constatat că trupul Sfântului Atanasie era întreg și neputrezit.

În anul 1662, Sfântul Ierarh Atanasie a fost canonizat, cu dată de prăznuire 2 mai.

După adormirea sfântului, icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați” a fost dusă la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, unde a rămas până în octombrie 1849, când a fost înființat schitul rusesc Sfântul Andrei. Atunci, Mitropolitul Grigorie care se retrăsese la Vatoped, a oferit această icoană ca binecuvântare către schitul nou înființat. Icoana a fost așezată în chilia întemeietorului, părintele Visarion. Înainte de a muri, el a binecuvântat pe frați cu icoana Maicii Domnului spunând: această icoană ar putea fi pentru voi (o sursă de) bucurie și mângâiere în necazuri și întristări.

În 1863, icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați” s-a proslăvit prin nenumărate minuni în ținutul rusesc Vyatsk, atunci când ieromonahul Paisie venise din Athos pentru a colecta donații, aducând cu el și icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Acum, icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați” se află în Catedrala Sfântul Nicolae din Sankt Petersburg. O dovadă a puterii făcătoare de minuni a icoanei, există în Rusia ortodoxă contemporană. În Mănăstirea Sfântul Alexie din Voronej se află o copie a icoanei athonite, ce poartă inscripția: „această icoană a fost pictată și sfințită în Mănăstirea rusească Sfântul Ioan Gură de Aur din Sfântul Munte Athos, în timpul păstoririi ieroschimonahului Kiril (1905).”

În anul 1999, la scurt timp după ce icoana a fost restaurată, a început să izvorască mir. Într-o zi din luna iulie, din ochii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu au curs râuri de lacrimi de mir.

Posted in Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului | Tagged | Scrie un comentariu

O arătare recentă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu la Mănăstirea Vatopedu

icoana_maicii_domnului_milostiva

O arătare recentă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu la Mănăstirea Vatopedu

Domnul Panagiotis a trebuit să meargă la Muntele Athos şi a fost primit cu ospitalitate de către părinţii de la Sfânta Mare Mănăstire Vatopedu. Pe 26 octombrie 2014 a solicitat părinţilor, în mod repetat, să meargă la Spovedanie, iar părinţii i-au spus că în dimineaţa următoare, luni, el ar putea merge.

La 27 octombrie 2014, la ora 04.00, când Utrenia începuse, domnul Panagiotis a mers la biserică şi, după ce s-a închinat la icoane, s-a așezat. Mai erau şi alte persoane în biserică. Așadar, s-a dus şi a luat loc într-o strană, şi era un om lângă el, în timp ce următoarea strană era goală.

A aşteptat cu răbdare, dar timpul a trecut şi călugărul nu și-a făcut apariția pentru a-l duce la duhovnic. În jurul orei 04.20, s-a întors şi a văzut o maică așezată în strana ce în prealabil fusese goală, alături de omul care se afla, ca și până atunci, lângă el. Maica s-a apropiat de el şi i-a spus: „Așteaptă, totul va merge bine, te vei spovedi, nu îți face griji, așteaptă puțin”. El a crezut că, probabil, mănăstirile mari au o anumită maică pentru a ajuta în biserică.

A trecut ceva timp şi omul nerăbdător s-a gândit să plece pentru a găsi pe cineva la care să meargă să se spovedească. Era ora 04.45 când se pregătea să plece. A făcut un pas şi a văzut maica venind din nou la el. Aceasta, luându-l de umeri, l-a împins uşor înapoi în strana sa, spunându-i: „Ţi-am spus să ai răbdare şi să aştepți. Acum cei șase Psalmi se termină, şi un călugăr va veni şi te va duce la un duhovnic să te mărturisești”.

Într-adevăr, două minute mai târziu, un călugăr a venit şi l-a însoţit la duhovnic. Domnul Panagiotis nu i-a spus nimic călugărului care îl însoţea, pentru că nu a vrut să pară suspect.

A ajuns la duhovnic şi, după ce a vorbit cu el un pic, domnul Panagiotis a spus:

- Din fericire, aveţi aici o maică care m-a încurajat să am răbdare, aşa că am aşteptat.

- Ce maică, binecuvântatule? Nu avem maici aici. Acesta este Sfântul Munte. Femeilor nu le este îngăduit aici, nici chiar maicilor!

- Dar cum, din moment ce am vorbit cu ea de două ori?

- Ai vorbit cu Preasfânta noastră şi nu ai înţeles asta, fiul meu.

Duhovnicul i-a cerut să o descrie, iar domnul Panagiotis a spus:

- Era înaltă, în jur de 30 până la 35 de ani, şi foarte frumoasă.

Cele de mai sus au fost scrise pe pagina de Facebook „Sfântul Nectarie”, în limba greacă, și traduse de către Ioan Sanidopoulos [din limba greacă în limba engleză – n.t.]. Moderatorului paginii i s-a spus la telefon despre acest eveniment de către un bun prieten de-al său. Evenimentul a fost confirmat în secţiunea de comentarii de către un om care era la Mănăstirea Vatopedu atunci când minunea a avut loc, care nu a văzut călugăriţa, dar a auzit povestea în timp ce se afla acolo şi a fost mișcat de ea.

Posted in Minunile Maicii Domnului | 2 comentarii

Rugăciune care se citește în fiecare post

icoana_maicii_domnului_ozerianskRugăciune care se citește în fiecare post

Dumnezeul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai inainte ai tocmit, prin Legea Ta cea Veche si cea Noua, aceste zile de post, la care ne-ai invrednicit sa ajungem acum, pe Tine Te laudam si Tie ne rugam: intareste-ne cu puterea Ta, ca sa ne nevoim intru ele cu sarguinta, spre marirea numelui Tau celui sfant si spre iertarea pacatelor noastre, spre omorarea patimilor si biruinta asupra pacatului,- ca impreuna cu Tine rastignindu-ne si ingropandu-ne, sa ne ridicam din faptele cele moarte si sa petrecem cu buna placere inaintea Ta intru toate zilele vietii noastre. Ca Tie se cuvine a ne milui si a ne mantui pe noi, Hristoase-Dumnezeule, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte, si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Posted in Rugaciuni catre Maica Domnului | Scrie un comentariu