Marele meu doctor, Maica Domnului!

23

Următoarea minune o vom scrie după cum a fost povestită de persoana cu care s-a făcut:

„Mă numesc Kiki Cozma, am 26 de ani şi locuiesc în Atena împreună cu soţul meu şi cu cei doi copii ai noştri. Pe data de 18 aprilie m-am îmbolnăvit foarte grav. Simţeam că puterile mă părăsesc, aveam friguri înfricoşătoare şi febră foarte mare; de asemenea aveam şi dureri groaznice. Doctorul de familie mi-a dat un rând de antibiotice, dar fără nici un rezultat, apoi am urmat şi altele cu un efect mai puternic, dar degeaba.

Soţul meu, văzând că nu este nici o portiţă, m-a luat în braţe, a coborât scările, m-a urcat în maşină şi m-a dus la spital. Acolo m-au consultat, m-au cercetat, dar rezultatul era acelaşi. Am început un nou tratament; mi-au făcut injecţii, iar la un moment dat îmi introduceau câte zece în ser pentru a fi amplasate în venă. După cum spuneau doctorii, mi-au făcut cele mai puternice antibiotice. Cu toate acestea, nu am simţit nici o ameliorare. Am avut cei mai buni doctori, dar în zadar.

De la un timp, nervii au început să-mi cedeze, iar răbdarea să mi se termine. Doctorul şef al spitalului spunea că dacă ar fi trecut el prin ce am trecut eu, s-ar fi aruncat pe fereastră.

După un timp, am simţit că trupul meu miroase numai a medicamente, iar febra se menţinea permanent între 38-40°. A sosit şi timpul ca, după patru luni de tratament, medicii să-mi spună că nu mai au ce face şi că le pare rău.

Soţul meu m-a luat acasă. Am văzut că nici ştiinţa, nici banii nu mi-au putut reda sănătatea. Ne gândeam să mergem în Anglia, în Germania, în Canada, dar nădejdile noastre erau puţine.

Însă de mult timp, soţul meu insista să mergem la Mănăstirea Maicii Domnului de la Malevi, unde se afla icoana izvorâtoare de mir. Eram cam la cinci ore de mers cu maşina din Atena. Nu mă simţeam în stare să călătoresc atâtea ore. De aceeaşi părere erau şi mama şi soacra mea, dar soţul meu insista mereu să mergem.

Pe 20 iulie, soţul meu a hotărât că trebuie să mergem. M-a luat în braţe şi m-a aşezat în maşină. Atunci aveam 40°. După mai multe ore de călătorie, am ajuns la marele meu doctor, la Maica Domnului de la Malevi. Am intrat în biserică şi ne-am rugat Maicii Domnului; ne-au miruit cu mir, apoi, când am ieşit din biserică, mi-am pus termometrul şi aveam 36,5°. Pentru prima dată, după atâtea luni, febra mi-a scăzut şi am început să mă simt mult mai bine. În scurt timp, febra mi-a trecut, iar eu mi-am revenit şi am putut să mă plimb în jurul mănăstirii, deşi cu puţin timp înainte nu mă puteam ridica din pat.

Minunea s-a făcut. Numai eu ştiu cum am fost înainte. Ai mei mă plângeau ca pe o moartă. Acum pot să spun, cu toată puterea sufletului meu, că mă simt bine şi aceasta o datorez Maicii Domnului, protectoarea mea.

Pecetluirea acestei minuni a fost în felul următor: Când am plecat spre mănăstire, am făgăduit că vom sta trei zile acolo. După ce m-am făcut bine, soţul meu, fiind foarte entuziasmat şi fără să spună nimic, s-a gândit să se ducă în satul Sfântul Nicolae, unde se născuse el. În ziua următoare s-a apropiat de el o maică şi l-a întrebat dacă vrem să plecăm sau nu, apoi a continuat, zicând că a văzut pe soţul meu în somn, că a telefonat să vină un taxi ca să plece. În timp ce-l vedea, a auzit vocea Maicii Domnului, zicându-i: „Să-i spui că eu i-am îndeplinit rugămintea, iar el de ce vrea să plece?”. Atunci soţul a recunoscut că se gândea să plece, dar auzind ce a zis Maica Domnului, n-a mai plecat, ci a rămas trei zile, aşa cum făgăduise.

Până aici a fost povestirea ei. După această minune, au devenit foarte buni creştini şi vin regulat la biserică, aducând daruri.

Sursă: “Povestiri duhovniceşti”, Monahul Pimen Vlad, ed. Anestis

Posted in Minunile Maicii Domnului | Tagged | Un comentariu

Maica Domnului impartasind, o reprezentare iconografica rara

maica-domnului-impartasind

Una dintre reprezentarile iconografice moderne, ce pot fi intalnite atat sub forma de fresca, cat si sub forma de icoana portabila, este cea a Maicii Domnului impartasind. Mentionam inca de la inceput ca aceasta scena nu reproduce o pericopa scripturistica anume si nici nu este mentionata in erminiile picturii bizantine. Desi scena prezinta din punct de vedere tematic o asemanare vadita cu binecunoscuta scena “Impartasirea Apostolilor”, ea reda pictural o intamplare petrecuta inManastirea Sfantul Sava cel Sfintit, chiar in timpul vietii Sfantului Sava, relatata de monahul Agapie Criteanul in lucrarea “Mantuirea pacatosilor”

Iata, asadar, intamplarea care sta la temelia acestei reprezentari iconografice inedite. In timpul Sfantului Sava cel Sfintit (sec. V-VI), in manastirea sa traiau numerosi monahi care Ii slujeau lui Dumnezeu. Acestora li s-a alaturat un conducator puternic si bogat care a lepadat cele lumesti si a mers in acel loc pentru a vietui in asceza si rugaciune. Sfantul Sava l-a primit cu bucurie, insa pentru ca nu era obisnuit cu truda, Sfantul avea grija de el si nu il lasa sa mearga cu ceilalti monahi la munca campului. Cei ce aveau ascultare la camp, munceau pana la ceasul al noualea, apoi veneau si citeau randuiala Ceasului iar dupa Vecernie mancau singura masa din acea zi.

Acestui monah i s-a poruncit sa se nevoiasca in manastire pe cat va putea si sa posteasca pana la intoarcerea fratilor, astfel incat sa manance impreuna. Cu toate ca era tratat cu ingaduinta el nici macar aceasta randuiala nu o putea tine, ci manca in chilia sa, diferitele mancaruri aduse de rudele sale. Sfantul Sava cunoastea acest fapt, dar tinand seama ca acel calugar era inca novice, nu l-a mustrat pentru a nu-l intrista, ci se ruga doar la Dumnezeu sa-l povatuiasca.

Venind ziua de 15 august, ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, in dimineata ajunului sarbatorii, cand toti fratii se pregateau sa plece la munca, Sfantul Sava le-a spus sa se intoarca mai devreme decat de obicei ca sa cante Prohodul. Apoi i-a spus novicelui sa mearga in biserica, la vremea Vecerniei si sa-l anunte cand s-au adunat totii fratii iar novicele a facut intocmai.

Cand s-au adunat toti parintii manastirii, monahul a avut parte de o vedenie minunata vedenie, nu in vis, ci fiind treaz. Acesta a vazut o fecioara nespus de frumoasa, intre doi ingeri, care straluceau mai tare decat razele soarelui. Unul tinea un bol plin cu mana cereasca si celalalt un mic acoperamant din panza. Acea minunata fecioara, care era Maica Domnului, tinea in maini o lingura de aur, si fratii mergand pe rand inainte, ingerul stergea fata fiecaruia cu panza iar dupa ce se inchinau Nascatoarei de Dumnezeu, ea lua lingura si le dadea din mana cereasca.

Vazand aceasta, novicele a ramas mut de uimire, si apropiindu-se si el sa primeasca darul, a fost rusinat. Nici ingerul nu i-a sters fata si nici Maica Domnului nu l-a impartasit cu mana cereasca, ci i-a spus: “Aceasta hrana este Trupul Fiului Meu, si le este data celor ce postesc pana la aceasta ora si se curatesc de pacate, iar tu nu postesti. Cum, vrei, asadar, sa te impartasesti cu aceasta Paine?”

El a raspuns: “Ingaduie macar ingerului sa-mi stearga fata cu panza sfintita.” Dar Fecioara i-a spus: “Daca vrei ca fata sa-ti fie stearsa, atunci trebuie sa mergi sa muncesti cu ceilalti frati, intrucat ei sunt stersi cu aceasta de sudoarea nevointelor, tu de ce sudoare vrei sa fii sters?”

Auzind acestea si spaimantandu-se a fugit la staret, spunand: “Ai vazut cumva viziunea pe care am vazut-o eu, nevrednicul?” Si Sfantul i-a raspuns: “Ceea ce ai vazut a fost pentru indreptarea ta. Ceilalti frati stiu ca Nascatoarea de Dumnezeu ii sfinteste asa incat sa fie vrednici la fiecare sarbatoare sa primeasca Sfintele Taine.”

De atunci inainte, novicele s-a nevoit mai mult si a mancat mai putin si traind asa cu binecuvantarea ascultarii, a fost facut vrednic de binecuvantarile ceresti.

Aceasta mijlocire o cerem si noi de la Maica Domnului atunci cand rostim Canonul Sfintei Impartasanii:

“Dumnezeiasca Maica, ceea ce esti buna si binecuvantata, care ai odraslit spicul cel nearat si de mantuire lumii, invredniceste-ma ca, mancandu-L pe Acesta, sa ma mantuiesc.” (Si acum … Cantarea I)

Cu adevarat, Maica lui Dumnezeu, in pantecele tau S-a copt Painea cea dumnezeiasca a Vietii, pazind nevatamat pantecele tau cel nevinovat. Pentru aceasta te laudam pe tine ca pe hranitoarea noastra, intru toti vecii. (Si acum … Cantarea a VIII-a)

De asemenea, un alt element care ne arata faptul ca Biserica Ortodoxa ii recunoaste Maicii Domnului rolul de “hranitoarea a noastra” cu Hristos, putem spune ca este chinonicul randuit de Sfintii Parinti la sarbatorile Nascatoarei de Dumnezeu: “Paharul mantuirii voi lua si numele Domnului voi chema, Aliluia.” Ps.115,4. Chinonicul este o cantare (de cele mai multe ori un stih sau verset de psalm) care se canta pe larg (cu sunete prelungite) aproape de sfarsitul Liturghiei, dupa “Unul Sfant”, in timpul impartasirii preotilor si credinciosilor.

Prin urmare, si icoana in care Maica Domnului este reprezentata impartasind (ca si intamplarea pilduitoare pe care se intemeiaza), are menirea de a sublinia, pe de-o parte, rolul pregatirii personale pentru primirea Sfintei Euharistii prin nevointele cele duhovnicesti (post, rugaciune, milostenie – ca expresii ale pocaintei si ale dragostei de Hristos), iar pe de alta, rolul mijlocitor – curatitor – sfintitor al Maicii Domnului in pregatirea noastra, pentru primirea Sfantului Trup si Sange al Fiului Sau.

Radu Alexandru

sursa Crestin Ortodox.Ro

Posted in Minunile Maicii Domnului | Lăsați un comentariu

Rugaciunile catre Maicuta Domnului sunt mereu ascultate!

ITI MULTUMESC ROXANA PENTRU MESAJ.MAICUTA DOMNULUI SA TE OCROTEASCA !

4078_p17jtrmolo16544ursko0u1lvia

“BUNA ELENA ,

AS DORI SA POSTEZI URMATOARELE PE BLOGUL TAU LEGAT DE ICOANA MAICII DOMNULUI DE LA MANASTIREA HADAMBU DIN IASI:PARINTELE SERAFIM DE LA PANGAR SPUNE CREDINCIOSILOR CARE VIN ACOLO LA MANASTIRE SA SPUNA RUGACIUNEA URMATOARE PENTRU AJUTOR,PENTRU PROBLEMELE CE LE AU ” AJUTA MA MAICUTA SCUMPA,AJUTAMA IISUSE SFANT” SI SA CITEASCA INTR-O SEARA ACATISTUL MANTUITORULUI SI IN URMATOAREA SEARA ACATISTUL MAICII DOMNULUI(MI A SPUS CA SE POATE ORICE ACATIST AL MAICII DOMNULUI),FACAND ACESTEA MULTE PROBLEME SI AU REZOLVAT CEI CARE AU AVUT NECAZURI SI AU CERUT AJUTOR .

AM CITIT MULTE MARTURII LA MANASTIRE ALE MULTOR PERSOANE CU BOLI GRAVE CUM AR FI CANCERE ,SITUATII DIFICILE LA LOCUL DE MUNCA ,LUMEA VINE APOI SA MULTUMEASCA MAICII DOMNULUI LA ICOANA FACATOARE DE MINUNI SI LASA O MARTURIE .

PERSONAL ITI SPUN CA SUNT INTR O SITUATIE DIFICILA DE VIATA ,CU PROBLEME CAUZATE DE FACATURILE UNEI FOSTE COLEGE DE LICEU .MAMA S A RUGAT DOUA SERI LA RAND PENTRU MINE SI AM PRIMIT FOARTE MARE AJUTOR!TE ROG FRUMOS SA FACI O POSTARE SPECIALA !”

Doamne ajuta!

Posted in Cuvinte despre Maica Domnului ale Sfintilor Parinti, Uncategorized | 2 comentarii

Canon de rugăciune la Praznicul Bunei Vestiri-25 martie

                                                       Canon de rugăciune la Praznicul Bunei Vestiri

Tropar la Praznicul Bunei Vestiri, glasul al 4-lea:

Astăzi este începutul mântui­rii noastre şi arătarea Tainei ce­lei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dum­nezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să-ţi cânte ţie, Stăpână, miş­când alăuta Duhului, David, strămoşul tău: ascultă, Fiică, glasul de bucurie al Îngerului! Că îţi vesteşte bucurie de negrăit.

Îngerul:

Strig către tine, bucurân­du-mă: pleacă-ţi urechea şi ia aminte la mine, cel ce-ţi vestesc zămislirea fără de sămânţă. Că ai aflat har înaintea Domnului, pe care nici o alta nu l-a aflat vreodată, Preacurată.

Născătoarea de Dumnezeu:

Fă-mi cunoscută, Îngere, pu­terea graiurilor tale! Cum va fi ceea ce ai zis? Spune-mi mai limpede, cum voi zămisli, fiind Fecioară Curată? Şi cum voi fi Maica Ziditorului meu?

Îngerul:

Precum se pare, tu socoteşti că îţi vorbesc cu amăgire; şi mă bucur văzând încredinţarea ta. Ci, îndrăzneşte, Stăpână; că unde Dumnezeu voieşte, uşor se săvârşesc chiar şi lucrurilecele mai minunate.

Catavasia:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

Născătoarea de Dumnezeu:

Lipsit-a domn din Iuda şi iată vremea a sosit, în care va să Se arate Nădejdea neamuri­lor, Hristos; dar spune-mi mai lămurit, cum Îl voi naşte eu pe Acesta, fecioară fiind?

Îngerul:

Cauţi să ştii de la mine, Fecioară, chipul zămislirii tale. Dar acesta este de netâlcuit. Ci, Duhul Sfânt, cu Putere zidi­toare, umbrindu-te pe tine, Îl va săvârşi.

Născătoarea de Dumnezeu:

Strămoaşa mea, primind povaţa şarpelui, a fost îndepăr­tată de la desfătarea cea Dumneze­iască. Pentru aceasta şi eu mă tem de închinarea ta cea ne­obişnuită, fiindu-mi frică de alunecare.

Îngerul:

Ca un slujitor al lui Dum­nezeu am fost trimis să-ţi ves­tesc Sfatul Cel Dumnezeiesc. Pentru ce te temi, Preacurată, de mine, care, la rându-mi, mai mult mă tem de tine? Pentru ce ţi-e frică, Stăpână, de mine, căruia, la rându-mi, mai mult mi-e frică de tine?

Catavasia:

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Norul cel Uşor, a venit Iisus, Cel cu totul Dumnezeiesc, din Preacurata Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Născătoarea de Dumnezeu:

Că o Fecioară Sfântă va naşte pe Emmanuel, am auzit aceasta de la Profetul, care odinioară a proorocit. Şi doresc să cunosc cum firea oamenilor va suferi amestecul cu Dumnezeirea.

Îngerul:

Rugul, cel ce primind flacăra a rămas nears, a arătat adâncul Tainei celei cu privire la tine, Ceea ce eşti Plină de har şi nu ştii de nuntă. Căci, după naş­tere, vei rămâne Curată, puru­rea Fecioară.

Născătoarea de Dumnezeu:

Cel ce străluceşti de Lumina lui Dumnezeu Atotţiitorul, vestitorule al adevărului, spune-mi Arhanghele Gavriil, prea cu adevărat: cum, rămânând neatinsă curăţia mea, voi naşte cu Trup pe Cuvântul Cel fără de trup?

Îngerul:

Cu teamă, ca o slugă, stau înaintea ta, Doamnă; şi cu fri­că, Fecioară, mă străduiesc să te fac să înţelegi: ca Ploaia pe Lână Se va pogorî la tine Cuvân­tul Tatălui, precum a binevoit.

Catavasia:

Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Norul cel Uşor, a venit Iisus, Cel cu totul Dumnezeiesc, din Preacurata Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Născătoarea de Dumnezeu:

Nu pot să înţeleg noima ade­vărată a cuvintelor tale. Căci minuni au fost adesea, făcute cu Dumnezeiască Putere, semne şi chipuri ale Legii, dar nicio­dată vreo fecioară nu a născut fără să ştie de bărbat.

Îngerul:

Minunează-te, Preacurată, căci minunat lucru este şi mi­nunea care se face cu tine. Că tu Singură vei primi în pântece pe Împăratul tuturor, Întrupându-Se. Şi pe tine te-au în­chipuit de mai înainte grăirile şi vorbirile cele ascunse ale Proorocilor şi preînchipuirile Legii.

Născătoarea de Dumnezeu:

Cel Ce de toate este Necuprins şi de toate Nevăzut, cum putea Acesta să Se Sălăşluiască în pântecele unei fecioare, pe care Însuşi l-a zidit? Şi cum voi ză­misli pe Dumnezeu Cuvântul, Cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul?

Îngerul:

Cel Ce a făgăduit strămoşului tău David că va pune din rodul pântecelui pe scaunul împă­răţiei lui, Acela te-a ales pe tine Singură, Frumuseţea lui Iacob, Sălăşluire Cuvântătoare.

Catavasia:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Strigat-a proorocul Iona, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, în chit, rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, Împărate al Puterilor!

Născătoarea de Dumnezeu:

Glasul cel de bucurie al cu­vintelor tale primindu-l, Arhanghele Gavriil, de veselie Dumnezeiască m-am umplut; căci vesteşti bu­curie şi Bucurie Nesfârşită de sus îmi aduci.

Îngerul:

Ţie ţi s-a dat Bucuria Cea Dumnezeiască, Maica lui Dum­nezeu; ţie toată făptura îţi stri­gă: Bucură-te, Dumnezeiască Mireasă, căci numai tu ai fost rânduită, Curată, a fi Maica Fiului lui Dumnezeu.

Născătoarea de Dumnezeu:

Prin mine să se nimicească acum osândirea Evei. Să se dea înapoi, prin mine, datoria as­tăzi. Prin mine să se dea preadeplin plata cea de demult.

Îngerul:

Făgăduit-a Dumnezeu stră­moşului Avraam să se binecuvinteze întru seminţia lui toate neamurile, Curată; iar prin tine făgăduinţa ia astăzi sfârşit.

Catavasia:

Strigat-a proorocul Iona, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, în chit, rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, Împărate al puterilor!

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Pe Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh, pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, L-ai zămislit, Curată, cu venirea Preasfântului Duh, spre înnoi­rea neamului omenesc, Ceea ce eşti fără prihană, când Arhan­ghelul ţi-a strigat ţie glasul cel de veselie lumii: Bucură-te, Mi­reasă Nenuntită!

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, puru­rea Fecioară!

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

Născătoarea de Dumnezeu:

Vestindu-mi mie că Lumina Cea Nematerialnică va să Se unească cu materia trupului, din milostivirea cea multă, Luminată Bună Vestire şi propovăduirile cele Dumnezeieşti, strigi acum mie: Binecuvântat este, Preacurată, Rodul pântecelui tău!

Îngerul:

Bucură-te, Stăpână, Fecioară! Bucură-te, Preacurată! Bucu­ră-te, Vas al lui Dumnezeu! Bucură-te, Sfeşnic al Luminii, Chemarea din nou a lui Adam, Izbăvirea Evei, Munte Sfânt, Sfinţenie Prealuminată şi Că­mara de Mire a nemuririi!

Născătoarea de Dumnezeu:

Venirea asupră-mi a Prea­sfântului Duh mi-a curăţit su­fletul şi mi-a sfinţit trupul, m-a făcut Biserică de Dumnezeu Încăpătoare, Cort de Dumnezeu Împodobit, Templu Însufleţit şi Curată Maică a Vieţii.

Îngerul:

Ca pe o Făclie mult Luminată şi ca pe o Cămară de Dumnezeu Lucrată te văd pe tine. Primeşte acum, ca un Chivot de aur, pe Dătătorul Legii, Preacurată, Care a binevoit a izbăvi, prin tine, firea oamenilor cea stricată!

Catavasia:

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Ascultă Fiică, Fecioară curată! Să-ţi spună Arhanghelul Gavriil sfatul cel de demult, cel adevărat, al Celui Preaînalt: fii gata spre primirea lui Dumnezeu! Căci prin tine, Cel necuprins cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta şi bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Toată mintea omenească se biruieşte, a răspuns Fecioara, cercetând lucrurile cele neobiş­nuite pe care mi le grăieşti. Am înţeles cuvintele tale, dar mă tem, înspăimântându-mă să nu mă amăgeşti şi să nu mă îndepărtezi de Dumnezeu ca pe Eva. Şi totuşi, tu strigi: Binecuvân­taţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Îngerul:

Iată s-a dezlegat nedumerirea ta, zis-a faţă de Aceasta Arhanghelul Gavriil. Căci bine ai grăit că lucrul este cu greu de înţeles. Deci ascul­tând de cuvintele buzelor tale, nu te îndoi ca de o amăgire, ci, crede ca unui lucru adevărat; căci eu, bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Lege de la Dumnezeu este dată oamenilor, a zis iarăşi cea Preacurată, ca naşterea să iasă din dragostea trupească. Dar eu nu cunosc nicidecum plăce­rea de soţie. Cum zici deci că voi naşte? Mă tem să nu îmi grăieşti cu înşelăciune. Şi totuşi, tu strigi: Binecuvântaţi, toate lu­crurile Domnului, pe Domnul!

Îngerul:

Cuvintele pe care mi le grăieşti, Curată, a strigat iarăşi În­gerul, sunt obişnuite naşterii oamenilor muritori. Iar eu îţi vestesc pe Dumnezeu Cel Adevă­rat, Care Se va Întrupa din tine, mai presus de cuvânt şi de înţelegere, precum Însuşi ştie. Pen­tru aceasta şi bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lu­crurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Grăitor de adevăr mi te arăţi, a zis Fecioara: căci ai venit ca vestitor de bucurie tuturor. Deci, pentru că sufletul mi-am curăţit prin Duhul, fie mie după cuvântul tău! Sălăşluias-că întru mine Dumnezeu, către Care strig împreună cu tine: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Catavasia:

Ascultă Fiică, Fecioară curată! Să-ţi spună Arhanghelul Gavriil sfatul cel de demult, cel adevărat, al Celui Preaînalt: fii gata spre primirea lui Dumnezeu! Căci prin tine, Cel necuprins cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta şi bucurându-mă, strig: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

La Cântarea a 9-a.

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Stih: Lăudaţi, ceruri, Slava lui Dumnezeu…

Irmosul:

Ca de un Sicriu Însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu se atingă mâna necre­dincioşilor; iar buzele credincioşilor, fără tăcere, glasul Îngerului cântând, să strige cu bucurie Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Mai presus de înţelegere ză­mislind pe Dumnezeu, nu ai ştiut de Legile firii, Fecioară; căci întru naştere ai ocolit cele ce sunt ale maicilor, ajungând mai presus de firea cea stricăcioasă. Pentru aceasta, după vrednicie, auzi: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Cum izvorăşti lapte, Fecioară curată? Limba pământească nu poate să spună: căci te arăţi un lucru neobişnuit firii, depă­şind hotarele cele după fire ale naşterii. Pentru aceasta, după vrednicie auzi: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

În chip Tainic se vorbeşte de­spre tine în Sfintele Scripturi, Maica Celui Preaînalt. Căci Iacob, văzând scara de demult, care de mai înainte te închipuia pe tine, a zis: Cale de mergere a lui Dumnezeu este aceasta. Pentru aceasta, după vrednicie, auzi: Bucură-te, Ceea ce eşti Pli­nă de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Minunat semn a arătat lui Moise, grăitorului de cele sfin­te, rugul şi focul. Şi căutând sfârşitul, după curgerea vremii, a zis: la o Fecioară Curată îl întrezăresc, căreia, ca unei Năs­cătoare de Dumnezeu se va zice: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

Stih: Binevesteşte, pământule, bucurie mare!

Proorocul Daniel te-a numit Munte În­ţelegător şi Marele Isaia, Născătoare de Dumnezeu, Judecătorul Ghedeon te-a văzut ca pe o Lână, iar Regele şi Proorocul David Sfinţenie îţi zice, iar într-alt loc, Uşă. Şi Arhanghelul Gavriil îţi strigă: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Dom­nul este cu tine!

Catavasia:

Ca de un Sicriu Însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu se atingă mâna necre­dincioşilor; iar buzele credincioşilor, fără tăcere, glasul Îngerului cântând, să strige cu bucurie Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Domnul este cu tine!

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Fluierele cele păstoreşti…

Cuvântul lui Dumnezeu pe pământ acum S-a pogorât. În­gerul a stat înaintea Fecioarei, strigând: Bucură-te, Binecuvân­tată, Ceea ce Singură ţi-ai păs­trat pecetea, primind în pân­tece pe Cuvântul Cel mai înain­te de veci şi Domnul, ca să mân­tuiască din înşelăciune, ca un Dumnezeu, neamul omenesc.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Trimis a fost Arhanghelul Gavriil către Fecioara şi Curata şi i-a tâlcuit ei bucuria cea de negrăit, că va zămisli fără de sămânţă şi va rămâne mai departe Fecioară. Căci va naşte Fiu pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci, Care va mântui pe popor de greşelile lui. Şi mărturie este Cel Ce m-a trimis pe mine, să-ţi zic ţie, Bine­cuvântată: Bucură-te, Fecioară: vei naşte şi după naştere, iarăşi vei rămâne Fecioară.

Posted in Acatistele Maicii Domnului | Tagged | Un comentariu

De Maica Domnului se bucură toată făptura!

ccccccccc

Să o avem pe Maica Domnului în conştiinţa noastră ca pe aceea care, născându-L pe Domnul nostru Iisus Hristos, de ea se bucură, fiindcă ea este plină de dar, toată făptura, adică toţi îngerii şi toţi oamenii cei drept credincioşi. Se bucură de Maica Domnului pentru această calitate a ei, că a fost aleasă de Dumnezeu Tatăl, a purtat pe Dumnezeu Fiul, Duhul Sfânt S-a pogorât peste ea, pentru că îngerul binevestitor i-a adus salutul: „Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine”, a numit-o „binecuvântată între femei”, pentru că Sfânta Elisabeta a avut bucuria, prin puterea Duhului Sfânt, să o cunoască pe verişoara sa Maria ca Maica Domnului: „De unde mie cinstea aceasta, să vină Maica Domnului meu la mine?”, iar aceste cuvinte le-a spus după ce a izbucnit din sufletul său cu bucurie şi sub puterea Duhului Sfânt: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău” (Luca 1, 42-43).

Mai apoi, o femeie a ridicat glas din popor, după mărturia Sfântului Evanghelist Luca, pe când Domnul Hristos vorbea şi era impresionată de învăţătura Lui şi a zis: „Fericit este pântecele care Te-a purtat şi sânii la care ai supt”, iar Domnul Hristos a răspuns: „Adevărat, fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc pe el” (Luca 11, 27-28). În aceste cuvinte de laudă aduse de îngerul binevestitor, rostite de îngerul binevestitor, rostite de Sfânta Elisabeta, rostite de femeia aceea care a ridicat glas din popor şi a fericit-o pe Maica Domnului, în aceste cuvinte este temeiul cultului pe care Sfânta noastră Biserică îl aduce Maicii Domnului.

(Arhim. Teofil Părăian, Maica Domnului – Raiul de taină al Ortodoxiei, Editura Eikon, 2003, pp. 85-86)

Posted in Cuvinte despre Maica Domnului ale Sfintilor Parinti | Tagged , | Lăsați un comentariu

Maica Domnului este mângâierea şi bucuria mea

ccccccccc

Părintele Stăniloae l-a întrebat cândva pe un student: „Ce simţi dumneata când te rogi Maicii Domnului?” Nu ştiu ce a răspuns studentul, dar ştiu ce ar fi trebuit să răspundă.

Cei care ne împărtăşim cu dumnezeieştile Taine şi spunem rugăciunile de mulţumire, când ajungem la rugăciunea a cincea adresată Maicii Domnului zicem aşa: „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperământul, scăparea, mângâierea şi bucuria mea”… şi îi spunem mai departe Maicii Domnului ce avem de spus.

Deci, ce spunem Maicii Domnului? Ce zicem către Maica Domnului? „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperământul, scăparea, mângâierea şi bucuria mea..”. Deci ar trebui să putem spune fiecare dintre noi că: Maica Domnului, pentru mine, este Stăpâna mea, nădejdea mea (avem nădejde mai multă când ştim că se roagă şi Maica Domnului pentru noi), acoperământul meu (adică ocrotitoare, asta înseamnă), mângâierea mea şi bucuria mea. Asta este avantajul nostru, al dreptmăritorilor creştini, spre deosebire de cei care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, chiar dacă nu sunt nici necinstitori ai Maicii Domnului. Trebuie să facem deosebire între omul care este necinstitor, care e defăimător, şi omul care nu e cinstitor. Sunt atâţia indiferenţi faţă de Maica Domnului.

Noi avem nişte avantaje faţă de ei, şi anume: nu ne putem închipui să fim credincioşi faţă de Domnul Hristos şi nepăsători faţă de Maica Domnului. Nu se poate aşa ceva! Cel puţin în Biserica noastră, care este Biserică cinstitoare a Maicii Domnului.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Daruri din darurile primite, Editura Andreiana, 2009, p. 214)

Posted in Cuvinte despre Maica Domnului ale Sfintilor Parinti | Tagged | 2 comentarii

Icoana Maicii Domnului „Lubiatov”-19 martie

icoana_maicii_domnului_lubiatov

Această sfântă icoană a Maicii Domnului care datează din secolul al XV-lea, s-a aflat pentru o vreme spre închinare în biserica Mănăstirii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov, regiunea Pskov.

Pe spatele icoanei era prinsă înainte o plăcuță de argint cu o inscripție, datând din anul 1890.

Din inscripție aflăm că Țarul Ivan cel Groaznic a venit în anul 1570 să pedepsească locuitorii din Pskov pentru o presupusă trădare. Novgorodul și Pskovul, erau bănuite de Țar că s-au aliat cu Prințul Lituaniei. Aflând aceasta, locuitorii din Pskov s-au rugat cu toții, în prima săptămână a Postului Mare, ca Țarul să se îmblânzească și să-și schimbe hotărârea.

În drumul său spre Pskov, Țarul a poposit la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov.

În timpul Utreniei, pe când se ruga înaintea icoanei Maicii Domnului, el a strigat: Fiți milostivi în sufletele voastre, puneți înapoi săbiile și opriți uciderea!

Gândul cel bun al Țarului a rămas statornic în privința Pskovului. Atunci locuitorii au ieșit la porți, cu pâine și sare, făcându-i Țarului primirea cuvenită.

Comuniștii au confiscat icoana în 1928, iar în 1930 ea a fost mutată în Galeria Tretiakov.

Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu are elemente combinate din trei tipuri iconografice ale Maicii Domnului. În principal, icoana aparține tipului „Eleousa”, asemănătoare icoanei Maicii Domnului din Vladimir (prăznuită pe 21 mai, 23 iunie și 26 august). Gestul Pruncului (de a sta cu fața lipită de a Maicii Sale) este asemănător cu cel dinicoana Maicii Domnului din Smolensk „Dulcea sărutare” (prăznuită pe 19 martie). Gestul Fecioarei de a indica cu mâna dreaptă spre Pruncul Hristos este specific icoanei Maicii Domnului „Hodighitria” (28 iulie).

sursa Doxologia.ro

Posted in Uncategorized | Un comentariu